Tipuri de aparate vulcanice

1. Vulcanul hawaian. Prezintă un coş cu poziţie centrală. Rezultă în cadrul erupţiilor sub formă de curgere. În relief se impun nu atât conurile vulcanice cât platourile vulcanice.

2. Vulcanul islandez. Prezintă mai multe centre de erupţie (coşuri) desfăşurate pe un anumit aliniament. Se dezvoltă tot în cadrul erupţiilor prin curgere de lavă.

3. Vulcanul peleian. Apare în urma erupţiilor explozive. În partea superioară a coşului lava se consolidează şi formează un dop. Între dop şi vatra lavei, pe coş, presiunea gazelor devine foarte mare; se ajunge la explozia vulcanică ce aruncă dopul; concomitent se aruncă şi o mare parte din conul vulcanic; rezultă aşa numitul dom vulcanic; exemple: Mont  Pele, Krakatao.

4. Vulcanul strombolian. Este construit de către lavele vâscoase. Prezintă aparat vulcanic dar şi o anumită frecvenţă a erupţiilor de gaze şi piroclastite; rezultă lapili şi bombe vulcanice. Astfel, se realizează un aparat vulcanic cu dimensiuni mari. Exemple: Stromboli, Vezuviu, Etna.

5. Vulcanul de tip vulcanic. În condiţiile unei lave vâscoase apar dopuri şi rezultă explozii. Caracteristica este însă dată de faptul că la acest tip rezultă foarte multă cenuşă vulcanică şi în general elemente fine. Prezintă un ritm lent al exploziilor. 

Fulgere vulcanice

             Fulgere incredibile au fost văzute pe 28 ianuarie 2011 în Japonia, în jurul vârfului Shinmoedake, unul din munţii vulcanici aparţinând complexului vulcanic Kirishima. Shinmoedake a început să erupă pe 26 ianuarie, ameninţând satele şi fermele din apropiere, ceea ce a dus la reacţia promptă a autorităţilor care au efectuat evacuări pe o rază de 2 kilometri în jurul vulcanului. Kirishima este un grup de circa 20 de vârfuri vulcanice, care se află în sudul insulei japoneze Kyushu.

            Fulgerele vulcanice reprezintă încă un mister şi se pare că ar fi vorba de faptul că silicele (parte din magma vulcanică) se
 încarcă electric şi interacţionează 
cu atmosfera, atunci când erupe 

din vulcan.